Realitatea, sau cel puţin ceea ce numim noi realitate, ni se dezvăluie cu ajutorul simţurilor.Gustăm, auzim, vedem, mirosim şi putem simţi căldură, frig , durere sau presiune, dar ce este cu adevărat impresionant este să analizăm ce schimbări provoacă senzaţiile percepute în fiecare dintre noi, să analizăm emoţiile, să ne dăm seama la ce stimuli suntem cei mai receptivi şi care dintre aceştia ne mişcă cel mai puternic. Şi la care dintre aceste simţuri putem renunţa cel mai uşor, sau dimpotrivă, care ni se pare indispensabil?
Ştiu la care dintre ele aş renunţa primul, simţul tactil, nu mi-ar fi uşor, gândindu-mă numai la iarba verde şi cum vizualizez toată primăvara când îmi trec mâna prin ea, gândindu-mă cum mă cuprinde sentimentul libertăţii când picioarele simt nisipul fierbinte şi apa caldă a mării şi cele mai pure gânduri când atingi o floare delicată.
Iar de acum începe războiul, să fie gustul, să fie mirosul următorul de care m-aş putea debarasa? Oare ce ar fi mai puţin chinuitor să mă întreb: ce gust are zmeura pe care o degust, sau când mănânc o ciocolată, mi-ar fi uşor să nu simt plăcerea provocată de contactul papilelor gustative cu fiecare moleculă dulce sau să renunţ la adulmecarea perelor coapte( ce mă duce cu gândul instant la anii copilăriei nevinovate), a ploii pe asfaltul încins( ce naşte în mine sentimentul de a mulţumii divinităţii), a varului pe pereţii proaspăt renovaţi ( care îmi aduce în faţă ideea de spital şi toate amintirile legate de acesta), a cauciucului scrâşnit (evoluţie şi societate) sau a parfumului preferat( care mă umple de optimism şi încredere) ?
Iar dintre auz şi vedere ce ar fi mai de preţ de păstrat?
Imaginea revoltător de idilică a pomilor înfloriţi, a curcubeului perfect, a picăturilor de rouă care se preling pe firele de iarbă, a castelelor ce sclipesc sub lumina lunii sau a clădirilor moderne ce zac sub lumina reflectoarelor, a unui tablou fantastic sau a unei sculpturi excepţionale, o carte plină de învăţăminte sau un film de animaţie, o rochie ce ţi-o poţi doar închipui pe tine, fără a-i cunoaşte culoarea şi fără a avea o imagine de ansamblu, cum să pierzi atâtea culori, culori tari violente sau culori pastelate irizate? Şi nu, nici un răsărit şi nici un apus nu seamănă cu celălalt...şi cum să nu îţi mai vezi părinţi, prieteni sau copii şi nepoţi şi persoana iubită?
Şi sunetul...sunetul frunzelor farâmiţate de tălpile goale, îţi prezintă în imaginaţie cea mai colorată toamnă, sunetul imperceptibil al unui ac lovindu-se de gresia din bucătătarie, sunetul valurilor mării, îti arată o mare albastră şi un nisip auriu ce străluceşte sub razele soarelui, în timp ce din depărtare se aud voci de oameni abia treziţi cărora poţi să le simţi emoţia de a trăi o zi fabuloasă, şi râul acela pe care îl auzeai şerpuind printre copaci, nu îţi trezeşte el, presimţirea unei primăveri luminoase, sentimentul de iubire necondiţionată? Şi muzica? Există oare ceva mai sublim de atât, o modalitate de a simţi mai bine extaz, voluptatea vieţii, iubire şi ură, plăcere şi durere, cădere şi înălţare, deprimare şi încredere, relaxare şi încordare, energie vitală şi moarte şi frustrare?
Să simţi nu numai psihic, ci şi fizic un cântec? Să vezi cum te energizează, sau dimpotrivă să simţi cum te rupi atunci când asculţi o melodie?
1.Auz
2.Vedere
3.Miros
4.Gust
5 Simţ tactil
Ştiu la care dintre ele aş renunţa primul, simţul tactil, nu mi-ar fi uşor, gândindu-mă numai la iarba verde şi cum vizualizez toată primăvara când îmi trec mâna prin ea, gândindu-mă cum mă cuprinde sentimentul libertăţii când picioarele simt nisipul fierbinte şi apa caldă a mării şi cele mai pure gânduri când atingi o floare delicată.
Iar de acum începe războiul, să fie gustul, să fie mirosul următorul de care m-aş putea debarasa? Oare ce ar fi mai puţin chinuitor să mă întreb: ce gust are zmeura pe care o degust, sau când mănânc o ciocolată, mi-ar fi uşor să nu simt plăcerea provocată de contactul papilelor gustative cu fiecare moleculă dulce sau să renunţ la adulmecarea perelor coapte( ce mă duce cu gândul instant la anii copilăriei nevinovate), a ploii pe asfaltul încins( ce naşte în mine sentimentul de a mulţumii divinităţii), a varului pe pereţii proaspăt renovaţi ( care îmi aduce în faţă ideea de spital şi toate amintirile legate de acesta), a cauciucului scrâşnit (evoluţie şi societate) sau a parfumului preferat( care mă umple de optimism şi încredere) ?
Iar dintre auz şi vedere ce ar fi mai de preţ de păstrat?
Imaginea revoltător de idilică a pomilor înfloriţi, a curcubeului perfect, a picăturilor de rouă care se preling pe firele de iarbă, a castelelor ce sclipesc sub lumina lunii sau a clădirilor moderne ce zac sub lumina reflectoarelor, a unui tablou fantastic sau a unei sculpturi excepţionale, o carte plină de învăţăminte sau un film de animaţie, o rochie ce ţi-o poţi doar închipui pe tine, fără a-i cunoaşte culoarea şi fără a avea o imagine de ansamblu, cum să pierzi atâtea culori, culori tari violente sau culori pastelate irizate? Şi nu, nici un răsărit şi nici un apus nu seamănă cu celălalt...şi cum să nu îţi mai vezi părinţi, prieteni sau copii şi nepoţi şi persoana iubită?
Şi sunetul...sunetul frunzelor farâmiţate de tălpile goale, îţi prezintă în imaginaţie cea mai colorată toamnă, sunetul imperceptibil al unui ac lovindu-se de gresia din bucătătarie, sunetul valurilor mării, îti arată o mare albastră şi un nisip auriu ce străluceşte sub razele soarelui, în timp ce din depărtare se aud voci de oameni abia treziţi cărora poţi să le simţi emoţia de a trăi o zi fabuloasă, şi râul acela pe care îl auzeai şerpuind printre copaci, nu îţi trezeşte el, presimţirea unei primăveri luminoase, sentimentul de iubire necondiţionată? Şi muzica? Există oare ceva mai sublim de atât, o modalitate de a simţi mai bine extaz, voluptatea vieţii, iubire şi ură, plăcere şi durere, cădere şi înălţare, deprimare şi încredere, relaxare şi încordare, energie vitală şi moarte şi frustrare?
Să simţi nu numai psihic, ci şi fizic un cântec? Să vezi cum te energizează, sau dimpotrivă să simţi cum te rupi atunci când asculţi o melodie?
1.Auz
2.Vedere
3.Miros
4.Gust
5 Simţ tactil
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu